Ce risti daca pleci pe cont propriu la munca in strainatate?
Articol publicat pe: www.studentie.ro
Data publicarii: 19 August 2015
O pierdere de timp, de bani si multe riscuri! Aceasta este concluzia la care a ajuns Alexandru Popovici din Braila, dupa ce a trecut prin aventura vietii lui, cand a decis sa plece pe cont propriu la munca in strainatate.
In aprilie, impins de visul unei vieti mai bune, Alex a hotarat sa isi incerce si el norocul printre straini. S-a gandit ca, daca piata muncii europene s-a deschis pentru romani si bulgari, n-o sa-i fie prea greu sa isi gaseasca de lucru.
A inceput sa se intereseze pe la agentiile de recrutare, insa a devenit sceptic cand a auzit ca trebuie sa plateasca un tarif pentru serviciile oferite. Sumele i s-au parut prea mari, in plus nu intelegea de ce nu plateste angajatorul pentru el transportul si cazarea.
Si-a contactat asadar amicii plecati la munca in Italia. Stia ca sunt bine, vazuse cum se intorsesera acasa cu masini scumpe si telefoane de ultima generatie – lucruri pe care dealtfel si le dorea si el - asa ca i-a rugat sa ii gaseasca ceva de lucru.
Unul dintre prieteni, Bogdan, l-a chemat la el. I-a promis ca il ajuta cu cazarea si il angajeaza in agricultura. Atat astepta Alex: si-a rugat parintii sa se imprumute de bani pentru el ca sa aiba de drum si cheltuiala pentru cateva zile, si-a facut rezervare la autocar si a plecat sperand ca, in cateva luni, o sa reuseasca sa plateasca datoriile facute de batrani si chiar sa isi permita lucrurile la care visa.
Ajuns la el acasa, a constatat ca mai are inca doi colegi de apartament. Seara la o bere, baietii au inceput sa-i povesteasca cum stau de fapt lucrurile: banii castigati din agricultura de abia le ajungeau pentru chirie si mancare asa ca, daca vrea sa aiba o viata indestulata si sa stea in continuare cu ei, trebuie sa intre complet in gasca lor. Astfel a aflat Alex ca trebuie sa distribuie droguri.
A fost socat! Nu a stiut ce sa raspunda pe moment si a plecat la culcare sperand ca noaptea ii va fi un sfetnic bun.
Dis de dimineata, Bogdan si-a tinut promisiunea si l-a prezentat pe Alex patronului sau. Omul l-a acceptat, asa ca tanarul a inceput lucrul. Se trezea cu noaptea in cap, statea zi-lumina la camp si se spetea sa faca impresie buna. Tot astepta si spera sa semneze un contract, ceva, insa zilele treceau, iar patronul il tot ducea cu vorba si il amana. Socul cel mai mare a venit in ziua de salariu: dupa o luna de munca grea, Alex a primit doar 400 de euro, de-abea cat sa-si plateasca cazarea si ceva mancare. Nici vorba de haine, masini sau cluburi.
Fara contract de munca si fara perspective, aparu teama: aproape toti banii cu care venise se dusesera pe drum, cazare si mancare. Colegii de apartament puneau deja zilnic presiune pe el.
Nu vroia sa distribuie droguri, asa ca disperat, a inceput sa sune in tara, dupa ajutor. Si-a contactat toti prietenii care mai lucrasera in Italia, in speranta ca ii vor gasi un loc de munca decent. Creditul de telefon se consuma vazand cu ochii insa nimic nu se concretiza.
Intra deci prin restaurante, hoteluri, oprea trecatorii, intreba taximetristii: Lavoro? Lavoro? Si-a depus CV-ul la toate companiile care i-au iesit in cale, insa s-a lovit numai de refuzuri: fie cei de aici lucrau numai cu agentii de recrutare si nu faceau angajari individuale – mai ales in cazul cetatenilor straini - fie nu erau multumititi de putina italiana pe care Alex reusise s-o prinda, fie n-avea suficiente experienta sau calificare. In plus, avea la el doar cartea de identitate si niciun alt document necesar angajarii.
Disperat si nevrand sa ajunga dealer de droguri, Alex si-a amintit de agentia de recrutare. Ii garantasera ca va pleca direct la serviciu, cu un contract de munca gata semnat din tara, itinerariul prestabilit si cazarea identificata si negociata la un pret decent.
I-a contactat, insa era deja prea tarziu: desi acum ar fi fost dispus sa plateasca orice tarif, agentia nu putea face nimic pentru el in acele conditii: fara acte, fara un test de abilitati, fara un interviu de angajare. Ar fi trebuit sa fie in tara ca sa poata fi ajutat.
Dupa cateva luni de cautari, asteptari si presiuni din partea colegilor de apartament, dezamagit si cu buzunarele goale, Alex a realizat ca a venit momentul sa se intoarca acasa. Era plin de datorii si fara niciun job.
Drumul spre Italia fusese plin de speranta, insa cel de intoarcere a fost marcat de remuscari si regrete: Alex a realizat ca daca ar fi ales calea unei agentii, traseul sau ar fi fost cu totul altul.
Recomandarea noastra
Pentru ca povestea lui Alex sa nu fie si povestea ta, documenteaza-te foarte bine inainte sa pleci la munca in strainatate pe cont propriu. Banca de Joburi si Studentie.ro iti recomanda sa apelezi la serviciile unei agentii specializate in recrutare si plasare forta de munca. Astfel, ai garantia unui loc de munca legal, al unui venit minim garantat si a unor conditii de trai decente. Pentru ca singura ta grija sa fie doar activitatea de la serviciu, si nimic altceva.
Urmareste la fiecare doua saptamani seria noastra de articole despre locurile de munca, recrutare si piata fortei de munca din tara si strainatate, pentru a fi la curent cu cele mai noi informatii din domeniu si pentru a prinde cele mai utile ponturi pentru un CV impecabil. Construim cariera ta, impreuna!